Apariția “trăsurilor fără cai” cu motoare cu explozie, în Europa, la sfârșitul secolului trecut, a fost primită cu mult interes, încă de la începuturile îndrăsneței realizări și de către “amatorii români”.
România, împreună cu alte națiuni care, la semnalul de start, în Franța, au participat cu primele autoturisme concepute și construite cu convingerea tenace că viitorul este rezervat locomoției mecanice pe căile rutiere, lansând primele automobile, s-a grăbit să importe și să popularizeze utilizarea noilor vehicule. Astfel că ,, orășenii și țăranii dunăreni “ au început să mâne încă din 1896 ,,carele de foc” ,, mergând fără a folosi șinele de cale ferată “.

România a fost printre primele țări care au introdus automobilul în circulație, înainte de sfârșitul secolului al XIX-lea. Primul automobil a apărut în România în Martie 1898, purtând numele de trăsură-mobil, fiind adus la București de Dr. Thomas Tomescu, care și-l cumpărase la prima expoziție de automobile ce avusese loc în vara anului 1896, la Londra.

Apoi au urmat: un Panhard-Levassor, model 1898, două-trei exemplare dintre primele ,,Tonneaux” de Dion Bouton și, în 1903, un ,,Vermorel” aparținând tânărului prinț George V. Bibesco.
Automobiliștii români s-au aflat printre cei dintâi performeri din lume. In anul 1901 circulau în București 12 automobile, între care și un Buick - o celebritate mondială la acea dată. Cu acest automobil George Valentin Bibescu - pionier al automobilismului românesc și al turismului automobilistic european - face una dintre primele curse europene, o nemaipomenită cursă, venind de la Geneva la București în 73 de ore. Intregul traseu de 1827 km, fusese parcurs cu viteza medie de 25 km pe oră - record mondial la acea vreme pentru turismul automobilistic. Aceasta a fost prima victorie românească în afara granițelor țării și, totodată, începutul turismului automobilistic european.

România a fost, de altfel, a șasea țară din lume (după Franța, S.U.A., Anglia, Germania și Italia) care a organizat curse de automobile. La începutul anului 1904 existau în România 51 de automobile, iar românii sunt cei care inaugureaza turismul intercontinental, fiind primii care reusesc un raid "de plăcere" din Europa până în Asia.

În 1904, s-a desfășurat și prima cursă automobilistică din România, pe distanța București-Giurgiu-București și retur, pe distanța de 120 km. Câștigătorul cursei a fost G.V. Bibescu. 

Cel mai mediatizat sport automobilistic din România este raliul. La aceste concursuri care se desfășoară în foarte multe orașe ale țării - Bucuresti, Brașov, Sibiu, Timișoara, Cluj-Napoca, Baia-Mare, Pitești, etc. - concurenții se întrec pe diferite structuri ale solului cum ar fi asfalt și macadam (drum neasfaltat de țară, drumuri forestiere, etc.). (sursa wikipedia.org)

Tipuri de autoturisme

- Grupa A – Automobile cu o capacitate cilindrică corectată mai mică de 2000 cmc., conform Art. 255 din Anexa J FIA 2019;

- Grupa A Kit Cars daca sunt echipate cu motor cu o capacitate cilindrică corectată mai mică de 1600 cmc şi dacă omologarea FIA este valabilă pentru raliuri; - Grupa RGT automobile conforme cu Anexa J 2019 – FIA, Art. 256;

- Grupa R (R1/R2/R3/R3T/R3D) (Anexa J - FIA, Articolul 260 si 260D);

- Grupa R4 conform Anexa J 2019 - FIA, Articolul 260. Mașinile înscrise în CNRD 2019 la Grupa R4 pot folosi următoarele variante opționale: a) diametrul interior al restrictorului poate să fie de max. 34 mm; b) cutie de viteze cu comanda secvențială ce respectă rapoartele prevăzute în fișa de omologare VR4 și/sau VO;

- Grupa R5 conform Anexa J 2019 - FIA, articolul 261;

- Grupa N (Anexa J - FIA, Articolul 254);

- Grupa N+ (Anexa J - FIA, Articolul 254); Mașinile înscrise CNRD 2019 la Grupa N+ trebuie să respecte prevederile Anexa J – FIA, Articolul 254 și următoarele carecteristici: a) motor de până la 2.000 cmc, supraalimentat; b) diametrul interior al restrictorului poate să fie de max. 34 mm.; c) pot utiliza geamuri laterale și luneta din material compozit în conformitate cu fișa de omologare Nr. N-5688, extensia 18/02-VR4; greutate minimă 1.300 kg.

- Mașini Super 2000 (Anexa J 2019 - FIA, Articolul 254A).

- Mașini Super 2000 automobile Rally (conform cu Articolul 255A Anexa J 2019) cu motor 1.6 turbo echipate cu un restrictor conform cu Art 255A- 5.1.1-b cu precizarea următoarelor puncte: a) diametrul interior al restrictorului să fie de max. 28 mm.; b) diametrul exterior al restrictorului, măsurat la nivelul gâtuirii interioare, trebuie să fie de maximum 34 mm., valoare care trebuie să fie menţinută pe o lungime de 5 mm, de o parte şi de alta a gâtuirii. Diametrul restrictorului turbocompresorului poate fi modificat de FRAS oricând și fără preaviz. - Clase naţionale (clasele 11-12). Remarci privind automobilele R4 - Aceste regulamente nu vor fi continuate după 2014. - Din 01.01.2015 automobilele R4 vor fi eligibile doar în raliurile regionale FIA din afara Europei. - Automobilele cu omologare R4 vor fi de asemenea eligibile în aceste raliuri începând cu 01.01.2015

Echipamente de protecție

Concurenții sunt obligați să poarte echipamente specifice: cască, combinezon și lenjerie de corp, ciorapi și ghete, cagulă, mănuși, dispozitivie HANS.

Cum pot participa

Participarea in Campionatul National de Raliuri se poate face doar ca echipaj.

Trei sau mai multe echipaje pot forma o echipa.

Un echipaj este format din două persoane la bordul fiecărui automobil de raliu, nominalizate ca pilot și copilot.

Ambii membri ai echipajului pot conduce pe sectoarele de legătură. Sportivul nominalizat ca și copilot poate conduce pe probele speciale doar în următoarele condiții: - Are licență FRAS, de pilot, valabilă pe anul în curs. Acesta nu poate conduce mai mult de 20 % din numărul total de km de probă specială parcurși în cadrul raliului. - Fără a deține licență de pilot valabilă(dar cu permis de conducere), în situații excepționale de natură medicală dovedită, până la următorul control orar sau parc de service.

Sunt admişi piloţi și copiloţi - rezidenţi români sau nerezidenţi, cetățeni ai unui stat membru al Uniunii Europene - care posedă licenţă FRAS valabilă pentru competiţia respectivă.

Pentru obținerea licenței anuale este nevoie de absolvirea unei școli de pilotaj.

Exemplu taxe participare:

Campionatul national de raliuri (CNRD) si Campionatul national de raliuri pentru vehicule istorice ( CNRVID)

Clasele RC2, RC2N, RC3, RGT, RC4, NAT 11, junior înscriși la clasele menționate și CNRVID 300 euro

Clasele RC5, NAT12, cupe monomarcă și juniori (peste 18 ani și care se înscriu la RC5 și NAT 12) 200 euro

Juniori sub 18 ani dacă se înscriu la RC5 sau Nat 12 0 euro

Shakedown 50 euro

Campionatul national de raliuri 2 (CNR2D)

Grupa B (4 RM) 200 euro

Grupa A (2RM) 130 euro

Shakedown 30 euro

Echipe

CNRD :

Echipa compusă din trei echipaje 100 euro

Echipa compusă din patru echipaje 200 euro

Echipa compusă din cinci echipaje 250 euro

CNR2D : 50 euro

Go to top
2018- 2020 Dynamic. Toate drepturile rezervate.